Cum se apără parlamentarii români acuzați că au vrut să cenzureze un spot anti-CpF

Cum se apără parlamentarii români acuzați că au vrut să cenzureze un spot anti-CpF

UPDATE: Într-un răspuns trimis în jurul orei 12, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție spune că, potrivit articolului 142 din Legea 272/204, „competența verificării îndeplinirii prevederilor legale referitoare la respectarea dreptului copilului la imagine și viață privată, respectiv a celor referitoare la obligațiilor ce revin părinților/reprezentanților legali revine ofițerilor și agenților de poliție”. Așadar, instituția confirmă că solicitarea parlamentarilor a fost înaintată către Inspectoratul General al Poliției Române, dar nu mi-a răspuns și dacă minorii respectivi se aflau deja în evidența Protecției Copilului, așa cum indicase Robert Tiderle.

De asemenea, reprezentanții instituției mi-au indicat că „Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție în calitatea sa de autoritate a administrației publice centrale are ca principală atribuție coordonarea și îndrumarea metodologică a activității direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului, nefiind furnizor de servicii sociale”.

În urmă cu o lună, cu puțin timp înaintea referendumului anti-gay, agenția de publicitate Papaya a publicat un spot care își imagina cum ar arăta România dacă legea fundamentală a țării ar fi modificată în funcție de capriciile bigote ale Coaliției pentru Familie. O Românie distopică, a la The Handmaid’s Tale, în care moralitatea e dictată de personaje precum Dragnea, Tăriceanu și Corina Săcrieru. Practic, clipul îndemna la boicot. Deznodământul îl știm cu toții: referendumul a picat, clipul a devenit viral.

Între timp, 15 parlamentari – din care zece de la PNL, trei de PSD, unul de la ALDE și unul de la minorități – au solicitat Protecției Copilului să ancheteze modul în care Papaya „a folosit minorii” și dacă agenția a avut acceptul părinților. Potrivit liberalei Raluca Turcan, adresa nu reprezintă poziția oficială a PNL, în timp ce Pavel Popescu (tot PNL) a declarat că a semnat cu impresia că-i un proiect de lege pentru protecția minorilor.

Cert e că interpelarea parlamentarilor a ajuns pe mâna Direcției de Investigații Criminale a Poliției, care ieri l-a chemat la audieri pe șeful agenției, Robert Tiderle. Aparent, Protecția Copilului n-a fost în stare să investigheze cazul de una singură.

Prezența pe lista semnatarilor a unora dintre parlamentari m-a surprins. Dacă în alte ocazii se jertfeau pe altarul libertății de exprimare, acum se află la polul opus. Mi-au răspuns patru semnatari ai interpelării, dintre care doi aveau la activ intervenții pătimașe pe tema libertății de exprimare. Să-i luăm pe rând.

Daniel Gheorghe, deputat PNL

daniel

Fotografie via pagina de Facebook a lui Daniel Gheorghe.

Primul semnatar care mi-a sărit în ochi a fost deputatul liberal Daniel Gheorghe. Tânărul parlamentar este arhicunoscut pentru declarațiile publice în care înfierează teroarea totalitară a corectitudinii politice. Ia, de pildă, acest citat din urmă cu un an:

„Primul pas spre dictatură și represiune este intoleranța față de libertatea cuvântului. Indiferent cât de bine este argumentată această cenzură și cât de subtil-intelectuale sunt mișcările de acest gen, corectitudinea politică duce doar la încălcarea libertății și punerea omului într-un țarc al exprimării dirijate și a lipsei de inovație pe care doar aerul libertății o poate motiva!”

Nu pot să-l contrazic. Totuși, în cazul spotului Papaya a părut să fi uitat pentru o clipă de aceste valori. Așa că l-am întrebat cum se pupă o astfel de adresă cu libertatea de expresie:

„Vă spun sincer, eu sunt un mare adept al libertății de expresie. Să nu uităm că, în fond, și Ion Rațiu spunea că «libertatea fundamentală o reprezintă dreptul de a fi în totală contradicție cu ceea ce spui tu». Libertatea asta de expresie este un alt aspect, care nu face obiectul adresei. Pentru că Protecția Copilului nu se ocupă de probleme care țin de libertăți, drepturi. Se ocupă cu anumite chestiuni care țin de copii și protecția lor.”

Întrebat de ce n-a făcut interpelări similare și-n privința altor reclame în care apar copii (inclusiv spoturile CpF), n-a reușit să dea un răspuns lămuritor:

„Vreau să vă spun că nu este o chestiune care ține de un parti-pris pentru unii sau pentru alții. Nu comentez spoturile celelalte, doar aici au fost o serie de momente în care s-a pus semnul întrebării asupra anumitor componente, dar care nu țin de mesajul respectiv, țin de organizarea respectivă a spațiului.”

Angela Fădor, deputată PNL

fador

Fotografie via pagina de Facebook a Angelei Fădor.

Angela Fădor este o tânără deputată PNL care până acum nu s-a remarcat prin ceva anume. Poziții tranșante pe tema libertății de exprimare nu pare să fi avut vreodată, cel puțin nu una care să fi fost consemnată de Google sau Facebook. Așa că am încercat să lămuresc acest aspect:

„Dacă se dovedește că și-au dat acceptul, este în regulă, nu am absolut nicio obiecție. Sunt la rândul meu părinte, iar dacă eu îmi dau acceptul ca al meu copil să apară într-un spot publicitar, indiferent de natura acestuia, mi se pare în regulă. Pentru că e dreptul fiecăruia să facă cum crede de cuviință, libertatea de exprimare este un drept garantat de Constituție.”

Totuși, ce a determinat-o să facă această interpelare, ce anume din clip i-a trezit suspiciunea că părinții copiilor nu și-ar fi dat acordul? N-am reușit să primesc un răspuns la obiect:

„Știți cum, am fost primar (n.r. în comuna Iacobeni, județul Suceava), anterior am fost implicată în protecția drepturilor copilului și firesc că mi s-a părut legitim să întreb doar dacă există sau nu există acel acord. A fost o simplă întrebare la care aștept răspuns. M-aș bucura din tot sufletul ca respectivii părinți să-și fi dat acordul și să conștientizeze care este clipul în care urmează copiii lor să apară.”

Florica Cherecheș, deputată PNL

florica

Florica votează la referendum. Fotografie via pagina de Facebook a Floricăi Cherecheș.

Într-un comunicat de presă intitulat „Românii au dreptul să spună ce gândesc!”, apărut pe fondul amenzilor aberante date de CNCD detractorilor PSD, deputata liberală Florica Cherecheș era foarte îngrijorată în privința viitorului pe care-l are dreptul la libera exprimare în România:

„(…) Am trăit mulţi vremurile de tristă amintire în care libertatea de exprimare ne era îngrădită, datorită fricii partidului în frunte cu al său conducător iubit, că unii ar vrea să răstoarne regimul, să critice „marile realizări”, sau să afecteze cu vreo vorbă necugetată cultul personalităţii celui care se considera cel mai bun şi priceput în toate. Haideţi să nu permitem niciun fel de derapaje de la respectarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale, ca să demonstrăm că am învăţat ceva din greşelile trecutului!”

Contactată telefonic, și-a motivat semnarea interpelării în felul următor:

„Motivul a fost că am fost oripilată de modul în care au fost folosiți niște copii în acel clip, care era în genul filmelor horror. Am vrut să mă asigur că acești copii au acordul părinților lor. Chiar și dacă au, mi se pare surprinzător, pentru că eu, ca mamă de patru copii, nu i-aș lăsa să apară într-un astfel de clip. OK, este o producție publicitară, dar sunt niște copii care a doua zi s-au dus la școală, care au apărut între colegii lor, vecinii lor – mă gândeam în ce măsură îi afectează lucrul ăsta.”

De asemenea, nu vede de ce interpelarea ei și a celorlalți parlamentari ar putea fi văzută ca o lezare la dreptul la libera exprimare:

„De ce ar fi o presiune sau un atac la libertatea de exprimare? Pentru că am întrebat despre asta? Faptul că a ajuns la Poliție este problema Protecției Copilului, eu nu știu ce au făcut ei mai departe, eu le-am adresat o întrebare, cum am făcut și-n alte dăți.”

Gabriel Beniamin Leș, senator PSD

les

Gabriel Leș într-un moment de relaxare. Fotografie via pagina de Facebook a lui Gabriel Leș.

De dragul diversității, am sunat și un PSD-ist de pe lista semnatarilor. Răspunsul a fost similar cu cel al colegilor săi:

„Un astfel de clip nu reprezintă absolut nimic vizavi de copiii care au participat, sunt foarte curios dacă părinții știau la sunt supuși copiii lor. Și pentru mine a fost greu de privit clipul respectiv. Acea campanie împotriva unui referendum de acest fel este total greșită. Noi am vrut să vedem, să întrebăm dacă este în regulă. Vi se pare că ce apare în acel clip e normal?”

A urmat apoi următorul dialog:

VICE: V-ați sesizat și-n privința clipurilor CpF în care jucau copii?
Gabriel Beniamin Leș: Dar nu au fost în felul ăsta de agresive în limbaj și-n imagini, din câte știu eu.

Tot răsare întrebarea: oare copiii din clipul Coaliției spuneau ce cred sau le spunea un adult ce să zică? Potențial de abuz exista și acolo.
Trebuie văzut, da.

Veți face interpelare și-n acest sens?
Nu, deocamdată nu voi face, mai întâi voi vedea care e răspunsul pe această adresă.

Reprezentantul Papaya spune că minorii din clip erau deja-n evidența autorităților

Toți parlamentarii care au stat de vorbă cu mine mi-au lăsat impresia că, în România, există oricând riscul ca o agenție de publicitate să-ți fure copilul de pe stradă, să-l pună să joace într-un spot traumatizant, ca apoi să ți-l trimită acasă cu tot cu bani. Așa că l-am sunat pe fondatorul agenției Papaya, Robert Tiderle, să-mi explice care e procedura atunci când lucrezi cu actori minori

Procedura e în felul următor: agenția de publicitate angajează o casă de producție care la rândul ei angajează tot felul de companii ce acționează drept furnizori. Unul dintre furnizori este o agenție de casting. Agenția de casting pune la dispoziție ce are în baza de date, copiii dau o probă și cine trece proba este selectat, după care se semnează un contract cu părinții copilului. Contractul e însoțit de un aviz de la un psiholog și unul de la medicul de familie, apoi părintele face un dosărel pe care-l depune fix la Autoritatea pentru Protecția Copilului. Nu că aveam noi contractele, dar le are și Autoritatea înainte de interpelarea parlamentarilor. Copiii erau în evidența lor.”

Răspunsul de la Protecția Copilului se lasă așteptat

Am întrebat Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului dacă actorii minori se aflau în evidența lor și, dacă da, de ce au trimis cazul către Poliție. Le-am trimis solicitare pe e-mail, n-au răspuns. Așa că dimineața asta am sunat la ei, să văd dacă au primit ceva. Mi-a răspuns o doamnă amabilă care mi-a dezvăluit niște lucruri interesante despre felu-n care funcționează această instituție:

„Nu, nu l-am întâlnit încă, nu știu dacă l-a scos doamna director de pe email, pentru că doar doamna director are acces. (…) Aici este doar centrala și registratura. Eu am acum la înregistrat toate mailurile pe care mi le-a adus astăzi și al dumneavoastră văd că nu e. (…) Nu avem departament de relații cu presa, solicitările se fac doar în scris, răspunsurile se dau tot la fel. De regulă, doamna director desemnează, după ce se uită pe cazurile legate de presă. Deci vi se va răspunde oricum în scris.”

Așadar, încă aștept. Dacă vor trimite între timp un răspuns, revenim cu un update.

Lasa un comentariu

Close Menu
%d bloggers like this:
Bitnami